Numirea procurorului Cristina Chiriac pentru funcția de Procuror General al României stârnește controverse după ce numele său apare într-un raport european privind atacurile la libertatea presei. Documentul menționează un caz din 2023, în care doi jurnaliști de investigație ar fi fost supravegheați în timpul realizării unei anchete sub acoperire.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, operațiunea a avut loc în perioada în care Cristina Chiriac conducea structura teritorială a Direcția Națională Anticorupție Iași. Jurnaliștii ar fi fost filați și interceptați timp de mai multe săptămâni, în contextul unei investigații legate de tranzitul de cereale din Ucraina. Ancheta penală s-ar fi încheiat fără trimitere în judecată, însă organizațiile pentru libertatea presei au semnalat faptul că astfel de măsuri pot afecta protecția surselor jurnalistice.

În paralel, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a susținut oficial candidatura Cristinei Chiriac pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public, invocând experiența profesională și activitatea desfășurată în cadrul DNA. Propunerea urmează procedura legală de avizare și validare.

Cazul readuce în prim-plan dezbaterea sensibilă privind echilibrul dintre combaterea infracționalității și respectarea libertății presei. Într-un stat democratic, protejarea surselor jurnalistice este considerată un principiu fundamental, iar orice ingerință trebuie justificată strict și proporțional.

Nominalizarea Cristinei Chiriac are loc într-un context tensionat pentru sistemul judiciar din România, iar decizia finală privind ocuparea funcției de Procuror General va avea un impact major asupra direcției Ministerului Public în anii următori.