Consiliul Național al Audiovizualului a retras marți licențele a două posturi acuzate de dezinformare, invocând amenzi neplătite. Decizia ridică întrebări legitime despre echilibrul dintre reglementare și libertatea presei.

București, 7 aprilie 2026 — Marți după-amiază, Consiliul Național al Audiovizualului a votat în unanimitate retragerea licenței audiovizuale a postului de televiziune Realitatea Plus și a postului de radio Gold FM. Motivul invocat este identic în ambele cazuri: neachitarea amenzilor în termenul legal de șase luni, prevăzut de Legea Audiovizualului.

Realitatea Plus acumulase 28 de amenzi neplătite din 2024, în valoare totală de 605.000 de lei. Paradoxal, postul achitase amenzile din 2025, dar nu și pe cele din anul anterior. Gold FM, controlat de familia fostului politician Cozmin Gușă, nu plătise cinci amenzi în termenul legal.

Ce spune legea

Articolul 57 din Legea Audiovizualului este clar: licența se retrage dacă titularul nu depune dovada achitării unei amenzi în termen de șase luni de la data aplicării acesteia. Procedura nu lasă loc de interpretare. CNA a subliniat că postul fusese avertizat încă din februarie 2026 să își plătească obligațiile restante.

„Ce să amânăm? Aplicarea legii?” a replicat vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, când reprezentanții postului au cerut o nouă amânare în ședința publică. Mircea Toma, un alt membru al Consiliului, a precizat că între avertisment și decizie au trecut nu ore, ci luni întregi.

Printre sancțiunile care au generat amenzile se numără cazuri documentate și grave: prezentarea unui candidat drept „președinte ales” înainte de finalizarea procesului electoral — amendă de 200.000 de lei, maximul legal — și difuzarea unui videoclip cu coloana sonoră manipulată, menit să inducă publicul în eroare cu privire la un demers politic. La acestea se adaugă o inspecție ANAF din martie 2026, care a identificat datorii fiscale de peste 8 milioane de lei și circuite financiare artificiale menite să protejeze activele trustului în fața executărilor silite.

Reacțiile — între indignare și avertismente

Reacțiile nu au întârziat. George Simion, liderul AUR, a calificat decizia drept „lovitură de stat”, iar Călin Georgescu a transmis un mesaj în care vorbește despre „un abuz și o nedreptate periculoasă.” Anca Alexandrescu, realizatoarea principalei emisiuni a postului, a anunțat că Realitatea Plus va continua emisia în mediul online — variantă pe care CNA o consideră ilegală în actuala configurație.

Cozmin Gușă a reacționat pe Facebook, acuzând că licența Gold FM i-a fost retrasă „ilegal, abuziv și fără notificare prealabilă.” Fiica sa, Daria Gușă, prezentă la ședința CNA, a recunoscut că plățile au fost efectuate chiar în timpul ședinței — cu câteva minute prea târziu.

Însă cel mai nuanțat avertisment al zilei a venit dintr-o direcție neașteptată. Victor Ponta, fost premier și fost adversar al postului, a spus: „Nu vreau să ne bucurăm că se închide o televiziune care nu ne place, înseamnă că mâine se pot închide alte televiziuni.” Mesajul său transcende pozițiile partizane și atinge miezul dezbaterii.

Întrebarea incomodă

Dincolo de pozițiile partizane ale zilei, cazul Realitatea Plus pune în lumină o tensiune autentică și nerezolvată în orice democrație: cum poate un stat de drept să reglementeze media — inclusiv media care dezinformează sistematic — fără ca instrumentele de reglementare să devină ele însele instrumente politice?

Răspunsul sincer este că nu există o soluție perfectă. Un organism de reglementare cu puteri de sancționare poate fi, în teorie, capturat politic și folosit pentru a tăcea voci incomode. Un organism lipsit de astfel de puteri lasă dezinformarea să prospere nestingherită.

Ceea ce rămâne clar în cazul de față este că procedura urmată a fost cea prevăzută de lege, că postul a fost avertizat în avans și că sancțiunile vizau încălcări documentate ale legislației — nu opinii politice în sine. Aceasta nu înseamnă că decizia este lipsită de consecințe pentru peisajul mediatic. Înseamnă că argumentul „cenzurii” necesită mai mult decât indignare — necesită dovezi că legea a fost aplicată selectiv.

Ce urmează

O întrebare practică rămâne fără răspuns: trustul Păcuraru deține în continuare licențele Realitatea Star și Realitatea Sportiva. Va repeta artificiul din 2019, când activitatea a migrat de pe licența falimentarului Realitatea TV pe licența Realitatea Plus? Istoria sugerează că este posibil.

Decizia CNA poate fi atacată în instanță. Dacă instanțele vor constata că procedura a fost aplicată corect și uniform, argumentul cenzurii se va prăbuși de la sine. Dacă, dimpotrivă, vor apărea dovezi de aplicare selectivă a legii, discuția va căpăta cu totul alte dimensiuni.

Până atunci, România rămâne cu o întrebare veche și niciodată pe deplin rezolvată: cine păzește paznicii?

Articol realizat pe baza informațiilor publice disponibile la 7 aprilie 2026. Toate persoanele menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție în aspectele cu caracter juridic.